lunedì 3 dicembre 2012

Ischende

de Nanni Falconi
(http://nannifalconi.blogspot.it/2012/12/ischende.htmlCunferèntzia limba sarda - Agghju - 1 e 2 nadale 2012)

Ischende chi devia faeddare m’aia preparadu duas o tres paràulas in una paja de fòllios de cartolàriu. Aiat preparadu su tema meu fintzas si fia duditosu de s’utilidade chi podiat àere in unu abboju chei cussu aparitzadu in Agius. Apo detzisu de faeddare, l’apo fatu àteras bias, de su bisòngiu de dare a sos babbos e a sas mammas sardas cudd’atza chi bi lis cheret pro chi detzidant a torrare a faeddare in sardu a sos fìgios issoro. Apo semper crètidu chi su isseberu fatu dae generatziones de sardos a preferire s’italianu a su versu de su sardu, siat bènnida dae una bisione pragmatica chi posca amus iscobertu no lu fiat pro nudda. Una bisione pragmatica chi faghiat nàrrere, prus e prus a sas fèminas ca in sardigna fiant issas chi detzidiant custas cosas, chi pro su benidore de sos fìgios podiat èssere de aficu solu su faeddare sa limba de su guvernu, cun sa cale, giai est crara sa cosa, sos fìgios aiant àpidu trabàlliu e cun cussu totu cuddas cosas modernas chi su sardu, limba abbarrada a coa, non lis podiat dare.
Bachis Bandinu, in s’interventu suo, at naradu chi b’at galu istudiosos universitarios, presumo in sas universidades italianas de Sardigna, cumbintos chi su sardu siat una limba “ fata e isposta”. Una limba de pastores e massajos, una limba de biddaresos burricos e pastoratzos, una limba chi no est atrintzada a pensare pro astratziones comente a s’imbesse sunt, gasi narant, sas limbas de sas tzitades. Machines! So de acordu cun Bandinu. Totus sas limbas sunt fìgias de su pensamentu, chi siant impitadas in biddas de massajos o in metròpolis industrializadas, ca issas sunt su chi sos òmines nde faghent.

Est a custu machine chi sos sardos ant crètidu pro tropu tempus.Unu machine chi galu aguantat in su pensamentu de medas babbos e mammas de famìllia.
L'aguantant ca pensant chi si sunt essidos dae dae sas universidade pensant chi siant beros. 

Cheria faeddare de custu e domandare comente si podiat fàghere a nche bogare dae conca custu pensamentu fartosu chi at postu raighinas fortes in sa mentalidade de sos sardos.

Ma cando apo intesu totu cussos giovanos faeddende de sas esperièntzias issoro a dae segus de sos isportellos linguisticos, s’ispantu proadu, m’at fatu ismentigare s’arrejunu meu.

Ispantu ca mi so agatadu a dae in antis a una reartade chi non m’aia immaginadu.
Mi so sentidu antigu, betzu, arressu in unu tempus giai giumpadu dae sa reartade.

         Est beru chi perunu de custos giovanos at faeddadu de sa netzessidade de agiuare sos mannos a lassare istare tzertos pensamentos fartzos, ma su chi issos sunt faghende cun sos tzitadinos, prus e prus cun sos piseddos de iscola m’at fatu pensare chi semus a dae in antis, forsis galu nen mancu chene pretzisada, a una manera noa de fàghere faina linguistica. 
          Penso chi siant giai recuperende su pensamentu giustu, cussu chi narat chi imparende sa limba de su connotu curturale de sa sotziedade in ue si naschet est sa megius manera de andare in su mundu atrintzados a sa vida. Cussa chi narat chi non b’at limbas de èlite e limbas de massajos e pastores ma solu limbas de tzitadinos chi istant totus in su matessi paris e criant s’atza de sas natziones.